Demni.net

Părintele Dimitrie Bejan despre Legiune. „O mișcare ortodoxă”

– Ati spus ca Iorga a gresit politic. Care este greseala lui politica cea mai mare? Ca s-a dat cu regele?

– Nu. Uite, asa a fost: A fost un consiliu de coroana si i se cerea regelui, de catre englezi, sa desfiinteze Miscarea Legionara si sa formeze el o dictatura fara legionari, fara cuzisti si fara taranisti. Dictatura regala s-a format si, la cererea englezilor, care erau filo-evrei, i-au cerut sa-i împuste. In acel timp Corneliu Zelea Codreanu, împreuna cu 13 dintre sefii Miscarii Legionare, erau în închisoare la Râmnicu Sarat. Regele Carol a trimis acolo Siguranta Statului sa-i aduca la Bucuresti. Noaptea i-au suit într-un autobuz si i-au legat cu mâinile la spate, de spatar; i-au legat si de picioare, si la spatele fiecaruia statea câte un sergent de jandarmi cu câte o frânghie. Când au ajuns în padure la Tâncabesti, între Ploiesti si Bucuresti, s-a oprit masina si le-a spus colonelul care-i escorta: ”Va dau voie sa va închinati, ca aici este sfârsitul vostru. Nu le-a dat drumul la mâini. S-au închinat si ei lui Dumnezeu cu limba, cum au putut! A spus unul din ei ”Tatal nostru” si apoi i-au strangulat pe toti cu frânghia. A fost o moarte talmudica, dupa ritualul cunoscut, dictata din afara. Marile puteri nu vedeau cu ochi buni Miscarea Legionara nationala, unica, numai în România. Nicolae Iorga, care avea mare putere si influenta în fata regelui, putea, cred, sa-i salveze de la moarte pe cei 13 din fruntea Miscarii Legionare. Asta a fost marea lui greseala politica. De aceea legionarii l-au omorât pe Nicolae Iorga, în 1940. A doua greseala a lui a fost ca nu s-a opus ca regele sa-si alunge regina si sa traiasca în concubinaj cu Elena Lupescu, o evreica imorala.

– Spuneti-ne daca legionarii formau o miscare crestina sau o organizatie politica?

– La început, a fost multa vreme o organizatie de elita, de reînnoire în masa a tineretului ortodox prin credinta, prin Biserica si prin saracie. Numai în ultimii ani s-au transformat în organizatie politica, nationala.

– Deci asa a fost. Aveau votul saraciei.

– Da, asta era. Prima porunca pe care a dat-o fondatorul miscarii legionare a fost: ”Sa traim în saracie!” Toti deputatii legionari depuneau pâna la un ban la cantina aceasta. Ei mâncau toti acolo, cu multi altii.

– La biserica mergeau regulat Duminica?

– Totdeauna! In costum national! Corneliu Codreanu, de loc de la Husi, era un barbat frumos, evlavios, cu ochi albastri. Dar se putea sa nu mearga legionarii la biserica?

– Erau buni ortodocsi!

– Nu exista azi oameni asa de morali si profund ortodocsi ca ei.

– A fost, deci, o miscare crestina.

– Nu, a fost o miscare ortodoxa. Aceasta a fost o revolutie nationala în sânul Bisericii Ortodoxe, caci a întors tot tineretul la Hristos, la Biserica. A fost o revolutie, dar crestina. Nu o revolutie politica!

– Crestina, caci prin tinuta lor marturiseau pe Hristos.

– Aveau ceva strict: ”Sa traiesti crestineste!”

– Dar de ce nu au sarit toate partidele sa-i sustina?

– Nu s-a putut, pentru ca i-au omorât înainte de vreme fortele oculte antinationale din afara.

– I-au omorât înainte de vreme!

– Deviza lor era: ”Sa traim în saracie”, în deplina moralitate crestin-ortodoxa si celelalte porunci, care le au crestinii si pe care le ai si dumneata. Era un fel de calugarie! Nu se puteau închipui betii, coruptie sau desfrânari printre legionari. Nu exista! Erau de o mare moralitate. Si nu se angajau în aceasta miscare decât primii zece de la orice institutie, facultate sau liceu. Primii zece. Numai cei buni! Cei mai buni la învatamânt si cu comportament crestin ortodox. Era o miscare de elita. Nu de masa.

– Ai vazut ce minte aveau?

– Da. Era o miscare de elita. Toti trebuiau sa traiasca curat, ca sfintii.

– Puritani si cu Biserica!

– Este usor, doar traiesti ca sfântul si în societate, cu ajutorul lui Dumnezeu.

– Am înteles ca au câstigat mult încrederea tinerilor. Tineretul se lua dupa ei.

– Tot tineretul a fost câstigat de ei pâna în 1940. Tineretul, cum v-am spus, era primit în mod selectiv, ca nu-i primeau oricum. De la tara numai câte cinci primeau din fiecare sat. Primeau gospodari tineri gospodari buni si credinciosi. Era un numar limitat. Restul era masa de români, care trebuia ajutata, scolita, condusa si educata. Deci s-a mers numai pe o elita. A fost o miscare ortodoxa, curata. Erau puritani în moravuri. Spovediti, împartasiti, la biserici tot timpul. N-au rezistat ca s-a opus toata politica extraordinar, mai ales cei din Vest.

– De ce le-au pus acuzatii politice?

– Ei, daca ajungeau la putere, voiau sa elimine elementele straine, neortodoxe de la conducerea tarii, si nu le convenea la cei veniti din afara!

– Sa-i trimita acasa!

– Au fost si aberatii. Dar acestea au fost niste accidente provocate de instigatori. Atunci era o problema: cum sa scapam de straini?

– Sa se duca toti linistiti acasa, în patria lor! Dar nimeni nu i-a omorât. Dimpotriva, i-au favorizat, i-au îngaduit.

– Nu i-a omorât. Eu eram român si ma purtam pâna la gât în zapada, în Rusia, în razboi, si ei curatau zapada în Bucuresti! Vedeti ca ei nici nu au fost trimisi pe front sa moara. Cine n-ar face asa? Chiar eu ca preot as fi facut asa!
– Acum este un fel de pupatura între ai nostri si cei de alte neamuri! Sincretism crestin si politic! Acestia înca nu se manifesta, dar ei sunt foarte puternici, ca au o baza peste ocean. Acum lumea o conduc cei care stapânesc moneda!

extras din cartea Bucuriile suferinței. Viața unui preot martir

| Apologeticum

UE și FMI continuă să sugrume Grecia

Prim-ministrul grec Antonis Samaras a declarat duminica ca este presat sa finalizeze noul plan de austeritate cerut de UE si FMI, intr-un interviu publicat in ajunul reluarii discutiilor dintre Atena si creditorii sai internationali pentru ca acestia sa aprobe continuarea imprumutului extern pentru Atena

„Pachetul trebuie sa fie finalizat si votat in cateva zile (…)nu pot fi luate in considerare intarzieri”, a declarat liderul conservator citat de saptamanalul de centru-stanga To Vima.

Interviul a fost publicat in ajunul unei intalniri programate luni intre ministrul de Finante Yannis Stournaras si Troica reprezentand creditori internationali (UE, BCE, FMI), reintorsi la Atena, dupa o pauza de la inceputul lunii septembrie, pentru reluarea discutiilor legate de salvarea economiei grecesti.

Reuniunea isi propune sa finalizeze documentul asupra caruia guvernul grec de coalitie condus de premierul Samaras a ajuns la un acord politic joia trecuta.

Pachetul de austeritate de 13,5 miliarde de euro propus creditorilor este esential pentru economii bugetare care se bazeaza pe o noua micsorare a salariilor in sectorul public, din pensii si ajutoare sociale.

| HotNews

Predica de pe munte – Iubirea vrăjmașilor. A nouăsprezecea duminică după Pogorârea Sfântului Duh

Evanghelia de la Luca
(VI, 31-36)

is-a Domnul: precum voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea faceţi-le şi voi lor. Şi dacă-i iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce mulţumire aveţi? Că şi păcătoşii-i iubesc pe cei care-i iubesc pe ei. Şi dacă le faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire aveţi? Că şi păcătoşii tot aşa fac. Şi dacă daţi cu’mprumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire aveţi? Că şi păcătoşii le dau cu’mprumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai. Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu’mprumut nimic nădăjduind şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui-Preaînalt; că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi. Fiţi milostivi, aşa cum şi Tatăl vostru este milostiv.

Pescuirea minunată. A optsprezecea duminică după Pogorârea Sfântului Duh

Evanghelia de la Luca
(V, 1-11)

n vremea aceea a fost că pe când mulţimea Îl îmbulzea pe Iisus ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu şi El şedea lângă lacul Ghenizaret, a văzut două luntri stând lângă ţărm; iar pescarii, coborâţi din ele, îşi spălau mrejele. Şi urcându-Se  într’una din luntri, care era a lui Simon, l-a rugat s’o depărteze puţin de la uscat. Şi şezând în luntre, din ea învăţa mulţimile. Iar când a încetat să vorbească i-a zis lui Simon: „Du-o la adânc şi aruncaţi-vă mrejele să pescuiţi“. Şi Simon I-a  răspuns: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi n’am prins nimic; dar după vorba Ta voi arunca mrejele“. Şi făcând aceasta, au prins mulţime mare de peşte, că li se rupeau mrejele. Şi le-au făcut semn fârtaţilor lor din cealaltă         luntre să vină să le ajute. Şi ei au venit; şi au umplut amândouă luntrile, că mai se afundau. Şi văzând Simon Petru, a căzut la genunchii lui Iisus, zicând: „Ieşi de la mine Doamne, că sunt om păcătos…“. Că  spaimă îl cuprinsese, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, de pescuitul peştilor pe care îi prinseseră. Tot aşa şi pe Iacob şi pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau fârtaţii lui Simon. Şi a zis Iisus către Simon: „Nu te teme; de acum înainte vei pescui   oameni“. Şi trăgând ei luntrile la ţărm şi lăsând totul, I-au urmat Lui.

Patriarhul Daniel despre cooperarea dintre Familie, Şcoală şi Biserică în actul educaţional

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat elevilor, părinților și profesorilor, cu ocazia începerii anului școlar 2012-2013, 17 septembrie 2012:

Educația este forma cea mai înaltă în lucrarea de modelare și formare a caracterului și personalității copiilor și tinerilor. Din acest motiv educația ar trebui să fie prioritatea fundamentală a oricărei societăți care dorește progresul spiritual și bunăstarea materială a poporului.

În contextul rezultatelor deosebit de slabe înregistrate la examenul de bacalaureat din ultimii doi ani, cu o medie de promovabilitate de sub 50%, este necesară o analiză sinceră și lucidă a sistemului de învățământ din țara noastră. Cauzele eșecului din școala românească sunt multiple, iar unele dintre acestea au fost și vor mai fi analizate de specialiștii din diverse instituții abilitate, în special inconsecvenţa şi instabilitatea sistemului educaţional. La acestea se mai adaugă şi criza spirituală şi morală din societatea românească. Lipsa de valori perene, de repere credibile şi de motivaţii solide din societatea și școala românească a atins cote alarmante. Se pare că acumularea de valori intelectuale este tot mai mult înlocuită cu acumularea de bunuri materiale, încât astăzi nu mai valorează mult o cultură aleasă, ci doar o avere frumoasă. Iar dictonul „cine are carte are parte” nu mai este valabil, deoarece oamenii bine pregătiţi sunt prea puţin plătiţi. Prin urmare, acum „cine are carte pleacă departe”, adică în străinătate.

Pentru a opri această degradare spirituală şi socială sunt imperativ necesare măsuri legislative şi sociale, dar şi o înnoire spirituală a mentalităţii şi o cultură a valorilor morale, după cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel când zice: „să nu vă potriviți cu acest veac, ci să vă schimbați prin înnoirea minții, ca să deosebiți care este voia lui Dumnezeu, ce este bun și plăcut și desăvârșit” (Romani 12, 2).

În acest context, dorim ca la începutul unui nou an școlar să adresăm câteva îndemnuri care țin de misiunea Bisericii în promovarea spiritualității creștine în actul educaţional, știut fiind că educația religioasă în familie şi în școală presupune cooperarea Bisericii cu aceste două instituţii majore ale poporului nostru. Întrucât în societatea de azi actul educațional este tot mai mult afectat de secularism sau indiferență spirituală, superficialitate şi lipsă de motivaţie sau de entuziasm pentru cunoaştere, este necesar ca, şi prin intermediul educației religioase, elevii să fie îndemnaţi să urmeze pilda multor personalităţi româneşti care prin cultura, erudiţia şi profesionalismul lor au devenit renumiţi în ţară şi în străinătate, deşi proveneau adesea din familii modeste.

Deoarece predarea religiei în școală este un act misionar creștin, cu profunde conotații educaționale și spirituale, educația religioasă trebuie să promoveze cultivarea talentelor şi a valorilor intelectuale, respectul faţă de părinţi, profesori şi colegi, precum şi iubirea de ţară şi de neam.

Biserica, alături de Familie și de Şcoală, trebuie să fie activă şi creatoare în educația copiilor și a tinerilor. Prin urmare, îndemnăm pe toţi slujitorii Bisericii, să promoveze o intensă cooperare cu familiile şi şcolile din parohii în actul educațional, sub semnul unei responsabilităţi comune sporite pentru binele ţării noastre. Având în vedere caracterul dinamic, ușor modelabil, al copiilor și tinerilor, eforturile comune trebuie concentrate spre o educație bazată pe valorile creștine şi democratice europene: credinţă şi cultură, speranţă şi iubire, libertate și responsabilitate, egalitate în faţa legii și solidaritate în faţa suferinţei.

Anevoioasa tranziție românească, de la un regim totalitar monolitic la unul democratic şi pluralist, a făcut și face numeroase victime în societatea noastră. Dintre acestea, cei mai vulnerabili sunt astăzi copiii și tinerii. Abandonul școlar, destrămarea familiilor, sărăcia, şomajul, plecarea părinților la muncă în străinătate, delicvenţa şi violenţa juvenilă, nesiguranţa zilei, incertitudinea viitorului, se constituie în tot atâtea cauze ale crizei educației în școală și în familie. Biserica a semnalat adesea aceste provocări și face eforturi sporite pentru a răspunde lor atât prin orele de religie, cât şi prin diferite programe adresate copiilor și tinerilor, ca de pildă: „Hristos împărtășit copiilor”; „Alege Școala!”; „Copilul învață iubirea lui Hristos”, care se desfășoară prin intermediul parohiilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Rezultatele sunt îmbucurătoare, dar nevoile prezente şi viitoare sunt imense.

Ne rugăm Bunului Dumnezeu ca la începutul noului an școlar (2012-2013) să binecuvinteze pe elevi, profesori, preoți și părinți, dar şi pe toți cei care, într-un fel sau altul, sunt angajaţi cu multă dăruire în actul educațional și de formare spirituală!

Tuturor vă dorim sănătate, pace şi bucurie, precum şi mult ajutor de la Dumnezeu în lucrarea dumneavoastră nobilă şi de valoare inestimabilă pentru prezentul şi viitorul poporului român!

Cu deosebită preţuire şi părintească binecuvântare,

† DANIEL
Patriarhul României

| Basilica

Se apropie noul an școlar și universitar. Încă un „bun” început ?

DESCHIDEREA UNIVERSITÃȚII DIN IAȘI ÎN TOAMNA ANULUI 1920

La celelalte centre universitare, liniste. Noi eram însã condamnati la rãzboire.

Pentru prima oarã în istoria Universitãtii iesene, senatul universitar anuntã deschiderea cursurilor fãrã preoti si fãrã serviciul religios. Pentru a întelege cineva durerea noastrã, trebuie sã stie cã aceastã solemnitate era, neîntrerupt, de o jumãtate de veac, cea mai frumoasã sãrbãtoare a universitãtii. Veneau: tot senatul universitar, toti profesorii, toti studentii si cei nou înscrisi; era prezentã elita intelectualã a Iasiul ui. Mitropolitul Moldovei sau Vicarul oficia slujba în aulã, binecuvântând începutul muncii pentru cultura poporului român. Dar acum universitatea noastrã se dezbrãca, printr-un gest al senatului universitar, de podoaba traditiei ei semiseculare.

Mai grav: universitatea Iasiului crestin, cea mai înaltã scoalã româneascã, proclama în ceasurile grele de atunci, lupta contra lui Dumnezeu, alungarea lui Dumnezeu din scoalã, din institutii, din tarã.

Profesorii Universitãtii din Iasi, afarã de cei 4-5 cunoscuti, au primit cu mare satisfactie hotãrârea pãgânã a senatului, acest pas înainte, care va scoate „stiinta româneascã” din „barbarie” si din „prejudecãtile medievale”. Studentii comunisti jubilau, jidãnimea triumfa, iar noi, câtiva, ne întrebam cu durere: oar e cât mai este pânã când vor fi dãrâmate bisericile iar preotii în odãjdii rãstigniti în altare?

Un numãr de vreo opt studenti nationalisti, care ne aflam în Iasi, am umblat zadarnic pe la usile multor profesori, încercând sã-i convingem a reveni asupra mãsurilor luate. Repetatele noastre interventii n-au dus la nici un rezultat.

Si atunci, în ajun, am hotãrât un lucru grav: sã ne opunem cu forta la deschiderea universitãtii.

Ne-am culcat cu totii în str. Suhupan nr.4, sediul actiunii noastre, pentru a rãmâne grupati. La 6 dimineata eu am plecat înainte cu Vladimir Frimu, urmând ca ceilalti sã vinã dupã noi. Am închis si baricadat usa din dos a universitãtii, lãsându-l pe Frimu acolo.

Eu am fãcut un afis scris cu creionul rosu, pe care l-am lipit pe usa cea mare de la intrare: „Aduc la cunostinta domnilor studenti precum si a domnilor profesori, cã aceastã universitate nu se deschide decât în urma slujbei religioase traditionale”.

Restul camarazilor n-a venit decât târziu, prea târziu.

De la ora 8 au începutsã vinã studentii. Eu am rezistat singur la usã pânã la ora 9 si jumãtate, când în fata universitãtii se adunaserã peste 300 de studenti.

În momentul când profesorul Müller de la matematici voia sã intre cu forta, i-am spus: „Când ati intrat profesor la universitate ati jurat pe cruce. Pentru ce vã ridicati cum împotriva crucii? Sunteti un sperjur, pentru cã ati jurat într-un lucru în care nu ati crezut, iar acum vã cãlcati jurãmântul.

Atunci studentii, peste 300, în frunte cu Marin, seful comunistilor, cu Hritcu, cu Ionescu de la Botosani, s-au repezit asupra mea, m-au ridicat pe sus, au deschis usa de la universitate, m-au introdus în sala pasilor pierduti, unde m-au purtat ca într-un vârtej de la un capãt la celãlalt al sãlii timp de aproape o jumãtate deorã, dându-mi cu bastoanele si cu pumnii în cap. Nici o apãrare si nici o ripostã nu mai era posibilã, deoarece eram prins la mijloc si împins din toate pãrtile primind lovituri de pretutindeni.

În sfârsit am fost lãsat.Pe când stãteam într-un colt si mã gândeam la nenorocul înfrângerii mele, au sosit si cei sase. Biruinta adversarilor n-a durat însã mult pentru cã peste putin timp secretarul universitãtii s-a coborât de la rectorat si a afisat urmãtoarele: „Se aduce la cunostinta tuturora cã rectoratula hotãrât ca universitatea sã rãmânã închisã pânã Miercuri, când se va deschide cu serviciul religios”. Era un mare triumf pe care l-am primit cu o bucurie nespusã.

Miercuri dimineata, peste douã zile, în sala arhiplinã de lume din întreg orasul s-a oficiat serviciul religios. Pe mine m-au felicitat toti. A vorbit neîntrecut de frumos profesorul A. C. Cuza.

De atunci mi s-a înrãdãcinat credinta care nu mã va pãrãsi, cã cel care luptã, chiar singur, pentru Dumnezeu si neamul sãu, nu va fi învins niciodatã.

***

În opinia publicã a Iasiului, aceste lupte, în special cele de la Regie si Ateliere si acum în urmã cea de la Universitate au avut un puternic rãsunet. Adversarii au început sã-si dea seama cã bolsevismul nu poate înainta fãrã obstacole serioase, chiar atunci când de partea lui sunt aproape toti profesorii universitãtii, toatã presa, toatã jidãnimea, marea majoritate a muncitorilor, iar de cealaltã parte numai un minim grup de tinericare nu opun altceva acestor valuri uriase decât uriasa lor credintã î n viitorul tãrii. Tinerii acestia prezentau rezistenta unor vointe înfipte în pãmânt ca niste stânci peste care lumea usor putea vedea, nu numai cã nu se poate pãsi fãrã pericol, dar cã nu se poate pãsi niciodatã.

Adversarilor le era teamã, nu de noi, ci de hotãrârea noastrã.

Lumea cealaltã, Iasiul crestin si românesc, ne încuraja si ne urmãrea cu simpatie.

| extras din Pentru Legionari de Corneliu Zelea Codreanu

Ministerul Mediului, iresponsabil și dezinteresat. Așteptăm ca UE să ia decizii pentru noi

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că aşteaptă decizia UE în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist, aceasta urmând să fie adoptată şi de România.

”Primele indicii ale unuia din cele trei studii demonstrează clar că există riscuri majore din punctul de vedere al protecţiei mediului. Acum nu avem un punct de vedere clar. Urmează dezbateri la nivelul Comisiei Europene şi în Parlamentul European. Vom participa cu specialişti la acestea, ne vom spune punctul de vedere ca stat membru, apoi, în funcţie de formulările şi concluziile care se vor trage la nivelul UE, ne vom alinia”, a declarat Rovana Plumb, citată de Agerpres.

Oficialul guvernamental a mai spus că până în prezent s-au conturat două opinii distincte, una dintre acestea făcând referire la o legislaţie incompletă, iar cea de-a doua la faptul că există risc în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist. ”În momentul de faţă suntem sub moratoriu şi rămânem aşa!”, a precizat ministrul Mediului.

În luna mai a acestui an, oficialul guvernamental a anunţat că procedura de exploatare a gazelor de şist este suspendată în România până la sfârşitul anului, atunci când este aşteptată o decizie a Uniunii Europene. O lună mai târziu, şi premierul Victor Ponta a anunţat că România va reanaliza în luna decembrie a acestui an poziţia sa cu privire la explorarea şi exploatarea gazelor de şist.

Moratoriul instituit de autorităţile române este apreciat de organizaţii neguvernamentale care au protestat în mai multe rânduri în diferite judeţe ale ţării. Acesta afectează însă operaţiunile în România ale grupului american Chevron care estima că va începe forările de explorare în semestrul în curs. De altfel, mai multe companii s-au arătat interesate de asemenea oportunităţi.

| Capital

Întrebare, întrebare: noi conducem sau ei oare?

DESCĂRCARE FLUTURAȘ ÎMPOTRIVA EXPLOATĂRII GAZELOR DE ȘIST

Îndemn la rugăciune către Sfinții Martiri Brâncoveni. În ziua prăznuirii lor nu putem admite ca numele Domnului să fie hulit în concerte smintitoare

În dată de 16 august, ziua prăznuirii Sfinților Martiri Brâncoveni (Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu cu fii săi, Constantin, Radu, Ștefan și Matei și ginerele voievodului vistiernicul Ianache Văcărescu) este programat un cumplit spectacol, mai degrabă ritual satanic fără nicio exagerare, al „artistei” americane „Lady Gaga” .

Din moment ce ierarhii, patriarhul și mai marii Bisericii tac, chiar dacă li s-au făcut și sesizări, e timpul ca noi mirenii, nevrednicii robii lui Dumnezeu, să luam atitudine atât cât ne este cu putință. Așa că propun, de astăzi înainte, până la împlinirea concertului, și chiar și în timpul lui, dacă Bunul Dumnezeu îngăduie una ca aceasta, să ne rugăm tuturor Sfinților, și în special Sfinților Mucenici Brâncoveni să nu permită ca în ziua prăznuirii lor, a doua zi după Adormirea Maicii Domnului, să se săvârșească un așa smintitor și păcătos eveniment.

Avem la dispoziție în format pdf și word Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni, împreună cu rugăciunea de mai jos, pe care o putem spune atunci când din nefericire nu avem posibilitatea să citim integral acatistul.
Însă consider eu, cel mai important ar fi, ca cel puțin o singură dată pe zi, cu smerenie și cea mai mare sinceritate să ne rugăm Sfinților cu cuvintele noastre să ne îndeplinească dorința.
De asemenea, cei din București sau cei care sunt  în trecere prin capitală, pot merge dacă au posibilitatea la Mormântul Sfântului Mucenic Voievod Constantin Brâncoveanu de la Biserica Sf. Gheorghe cel Nou aflată la kilometrul 0 între Piața Unirii și Universitate.

DESCARCĂ ACATISTUL SFINȚILOR MARTIRI BRÂNCOVENI ÎN FORMAT PDF

DESCARCĂ ACATISTUL SFINȚILOR MARTIRI BRÂNCOVENI ÎN FORMAT DOC (WORD)

Rugăciune către Sfinții Martiri Brâncoveni

O, Sfinților martiri Brâncoveni, care, prin înțelepte osteneli, comoară sfintei și dreptei credințe până în sfârșit o ați păzit, și de la Împăratul slavei, Hristos Dumnezeu, nevestejită cunună mucenicească ați primit! Ce graiuri vom îndrăzni a vă aduce noi, nevrednicii, prin care să lăudăm mult-râvnitoarea voastră viață, de buni iconomi și credincioase slugi ale Preasfintei Treimi, precum și sfârșitul vostru vitejesc, de adevărați eroi ai Ortodoxiei, prin care v-ați făcut priveliște de multă mirare oamenilor și îngerilor? Cu adevărat ar trebui mai degrabă să iubim noi tăcerea, ca unii ce suntem îngreuiați de multe, mari, grele, și nepocăite păcate, și nimic bun nu aflăm întru noi, care să ne apropie de evlavioasele voastre lucrări și de sfintele voastre virtuți, și să ne dea o cuvioasă îndrazneală, spre a îndrepta către voi, cu bună nădejde, smerita noastră rugăciune. Dar unde și către cine vom putea alerga, dacă nu către Atotputernicul și Atotștiutorul Dumnezeu, Cel minunat întru Sfinții Săi, și către voi, ca și către aceia care, călătoria vieții prin valea ispitirii și a plângerii acestui veac înșelător bine săvârșind, ca aurul trecut prin foc de șapte ori v-ați lămurit, și ați ajuns lăcașuri sfințite, în care Tatăl, Fiul, și Sfântul Duh Dumnezeu s-au sălășluit.

O, fericiților, sfinților, și bunilor biruitori mucenici Brâncoveni! Căutați dintru înălțimea slavei cereștilor voastre lăcașuri către noi, care în tot ceasul în nenumărate chipuri ne primejduim, și care pentru multa noastră lenevie și mândrie, covârșiți de boli, pagube, necazuri, și de înfricoșate și negândite nevoi, mai mult decât toți, după dumnezeiasca dreptate, am ajuns ticaloșiti și asupriți. Dar cum oare s-ar fi putut să nu ajungem până aici? Voi, întru atâta desfătare și avuție pământească aflându-vă, în toata viața voastră dorirea nestricăcioaselor bogății ale harului neîncetat ați avut, iar noi, deși din mila proniei dumnezeiești săraci și strâmtorați fiind, cuvioasa neiubire de agoniseală defăimând, frumusețile mincinoase și stricăcioase ale acestui veac trufaș și nestatornic pururea râvnind, mai mult decât femeia cea gârbovă de ele ne-am pironit, iar cugetarea către cele cerești cu totul o am nimicit. Voi, socotind toată slava veacului de acum ca pe un fum, o umbră, și o nălucire de vis amăgitor, stăpânirea domnească, multa avere, sănătatea, și însăși viața voastră, pe toate gunoaie le-ați socotit, ca pe Hristos în veci să-L dobândiți; iar noi, de bună voie, și de nimeni siliți, prin lăcomie materialnică în prăpastia iubirii de plăceri de care rușine este a și grăi ne-am prăvălit, și mai mult decât necredincioșii și rău credincioșii iubind prostia și nerușinarea patimilor ne-am păgânizat. Pentru aceasta, în loc să ajungem, după cuvântul Stăpânului, sarea pământului și lumina lumii, pentru noi se hulește tot mai mult între neamuri numele cel preasfânt și de mare cuviință al lui Dumnezeu Cel Unul, Singur Adevărat, și în Treime închinat. Ce răspuns vom da oare Înfricoșatului, Dreptului, și Nemitarnicului Judecător, căci știm prea bine ca de neînlăturat este pentru fiecare dintre noi moartea, judecata, hotărârea, și dreapta răsplătire, pentru cele care cu gândul, cu cuvântul, și cu fapta am lucrat, și pentru ce la chinurile cele veșnice nicicând cugetând, în primejdia de a ajunge în ele mai jos decât cei care pe Dumnezeu nu l-au cunoscut din dobitocească înțelegere ne aflăm, după cum Sfântului Macarie cel Mare i s-a descoperit.

Nu ne lăsați să ne netrebnicim mai mult și stăviliți alunecarea noastră spre robia lumii, a trupului, și a diavolului, prin sfintele și pururea primitele voastre rugăciuni, o, preafericiților martiri, rugătorilor fierbinte către Dumnezeu pentru toată lumea, pentru Ortodoxie, pentru țară și neamul vostru, pentru toți cei ce aleargă către voi cu credință tare și umilință nefățarnică. Mijlociți pentru noi toate cele bune și de folos pentru luminarea ochilor minților și inimilor noastre celor întunecate de grija vieții de acum, râvna aprinsă și neostoită pentru fapta bună ce v-a însuflețit pe voi, dobândirea întru cunoștiință a mărgăritarului celui de mult preț al binecinstitoarei și lucrătoarei prin dragoste credințe, prețuirea lui mai mult decât lumina ochilor și decât viața această vremelnică, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă. Plecați spre milă și îndurare pe milostivul și iubitorul de oameni Dumnezeu, să ne cheme la El pe toți, să ne deschidă ușa luminii Sale spre a ne trezi cu un ceas mai devreme, ca să voim să lucrăm în via și pe ogorul Lui, răscumpărând vremea trecută, pe care rău am cheltuit-o fiind întunecați de neștiință și biruiți de urâte gânduri și de patimi de necinste.

Cereți pentru noi și statornicia neclintită și tăria de diamant ce ați avut până ce v-ați dat sufletele voastre, curățite prin botezul sângelui, mai strălucitoare decât razele soarelui în mâinile Ziditorului tuturor. Ca astfel, învrednicindu-ne și noi părții celei de-a dreapta, dimpreună cu voi și cu toți sfinții care I-au bineplăcut Lui de la începutul veacurilor, să-L slăvim pe Dumnezeul vieții noastre, pe Tatăl, pe Fiul, și pe Sfântul Duh, în nespusa fericire a Împărăției Sale, în vecii vecilor. Amin.

În final, rog pe toți administratorii de bloguri/site-uri creștin-ortodoxe dacă găsesc bună această intenție, să preia acest articol.
Vă prezint și sesizarea înaintată de mine la Biroul de Sesizări al Patriarhiei Române pe data de 21 iunie 2012. Nici până în prezent nu am primit răspuns, nici măcar unul de confirmare sau de luare la cunoștință.

      Doamne ajută !
Doresc să vă aduc la cunoștință și să vă sesizez, în cazul în care Patriarhia nu a aflat sau nu s-a auto-sesizat, că pe data de 16 august 2012 la Arena Națională din București, se anunță din nefericire un concert al controversatei artistei americane „Lady Gaga”.
Lady Gaga este o persoană și artistă mai mult decât non-conformistă, este, dacă ne raportăm la versurile, mesajele și ținutele sale, fară nicun fel de exagerare sau fanatism relgios, o ființă satanică. Căteva dovezi drept argumente solide ar fi următoarele:

Cele scrise mai sus cred că sunt pe înțelesul oricui, și nu lasă loc de dubii în ceea ce privește orientarea religioasă și influența satanică a „starului” internațional.
Aproximativ 55.000 de persoane sunt așteptate la concert, în special tineri care nu cunosc fața adevărată a artistei sau care sunt orbiți de popularitatea ei. Din fericire, oarecum prin intermediul rețelei de socializare Facebook – https://www.facebook.com/events/422860484411418/, s-au strâns momentan peste 260 de persoane care nu sunt de acord cu păcătosul concert anunțat pe 16 august 2012. Din păcate, un astfel de concert nu este unic. Mai multe trupe de rock cu mesaje asemănătoare își anunță prezența la „Tuborg Green Fest”, eveniment de asemenea periculos pentru creștin și inadmisibil într-o țară creștin-ortodoxă.
În concluzie, rog să se aducă la cunoștință ierarhilor români aceasă sesizare și să se ia atitudine față de acest eveniment și cele asemăntoare.
Dumnezeu să ne lumineze !

Patima beției. Cum ne lepădam de ea ?

Una dintre patimile cele mai groaznice care macina omenirea este betia
care da nastere la rândul ei la alte pacate si patimi: batai, scandaluri în casa,
despartiri, desfrânare, ucidere si crime, boli, întunecare mintii, înjuraturi si
blesteme, etc. Aceasta patima a betiei iese foarte greu din om, este câteodata
nevindecabila.

Câteva povatuiri pentru îndepartarea acestei patimi:
– sa se spovedeasca curat si sincer din copilarie;
– sa faca tot posibilul de a evita locul ispitirii cu bautura;
– sa fie pusa la pomelnic persoana respectiva la cât mai multe manastiri si
biserici unde se fac slujbe zilnice. Exemplu: (numele) – izbavire de patima
betiei.

Tot timpul cât facem un pomelnic cu membri familiei sa specificam în
dreptul fiecaruia problema ce îl framânta si de ce are nevoie. Exemplu: casatorie,
calatorie, boala, reusita la examene, izbavire de farmece, etc.

Pentru a ne izbavi de patima betiei, putem face orice rugaciune la oricare
sfânt ar fi. Cel mai important lucru este ca rugaciunea aceea sa fie facuta din
toata inima, cu cât mai multa insistenta si cât mai des.

Pe la anul 1878, în Rusia, s-a descoperit o icoana facatoare de minuni
numita “Potirul Nesecat”, dupa care s-a facut acest acatist “Potirul Nesecat” care
este special pentru departarea si izbavirea de patima betiei.

Descoperirea sfântului chip al icoanei s-a petrecut la 1878 în Rusia. Un
taran din judetul Efremov, gubernia Tula, militar în rezerva, era cuprins de patima
betiei. Îsi bause toata pensia, tot ceea ce era în casa pâna ce a ajuns
cersetor. Din cauza bauturii fara masura, picioarele au încetat sa îl mai
ajute, dar el continua sa bea. Si iata ca acest om decazut viseaza odata un vis
neobisnuit.

Este vizitat de un cuvios staret care îi spune: “Mergi în orasul Serpuhov, la
Manastirea Stapânei noastre Nascatoare de Dumnezeu. Acolo este icoana Ei,
Potirul Nesecat. Sa ti se faca o slujba înaintea ei si atunci te vei însanatosi atât
trupeste, cât si sufleteste.”

Neavând nici un ban si neputându-se folosi de picioare, taranul nu a
îndraznit sa porneasca la drum. Însa cuviosul staret i s-a aratat în vis a doua
oara si a treia oara, poruncindu-i cu atâta staruinta sa îndeplineasca cele cerute,
încât nenorocitul de betiv a pornit târâs la drum. Într-o localitate a facut un popas.
Pentru a-i usura durerea, batrânica ce îl gazduise I-a frectionat piciorul si l-a
culcat pe cuptor. Noaptea, calatorul a simtit o senzatie placuta în picioare si încercând sa se scoale, desi foarte greu, se putea tine totusi pe ele.

În noaptea urmatoare i s-a facut mai bine. Astfel, sprijinindu-se mai întâi pe doua toiege, iar
apoi pe unul, a ajuns la Serpuhov. Ajungând la manastire si povestind visele
sale, cel suferind a cerut sa i se faca o slujba, însa nimeni nu cunostea icoana
Maicii Domnului cu un astfel de nume. Atunci s-au gândit daca nu cumva este
icoana din coridorul ce facea legatura între biserica si vesmintarie, pe care era
zugravit un copil. Si nu mica a fost mirarea tuturor atunci când au descoperit pe
spatele icoanei inscriptia “Potirul Nesecat”. Tot ca un semn a fost si faptul ca
taranul suferind l-a recunoscut în persoana cuviosului Varlaam, ucenicul Prea
Sfintitului mitropolit Alexe, pe staretul din vis. Fostul bolnav s-a întors acasa pe
deplin sanatos.

Vestea cu privire la preaslavirea în chip minunat a icoanei Maicii Domnului
s-a raspândit cu repeziciune nu numai în Serpuhov, ci, se poate spune, în toata
Rusia. Cei cuprinsi de patima betiei, rudele si apropiatii lor se grabeau sa-si
înalte rugaciunile catre Maica Domnului, pentru vindecare raului ce îi cuprindea
si multi, foarte multi veneau pentru a-I multumi Împaratesei cerului pentru
milostivirea ei.

Ce înfatiseaza aceasta icoana? Din punct de vedere iconografic, icoana
face parte din imaginile mai vechi ale Maicii Domnului, “Oranta”, cu singura
deosebire ca dumnezeiescul prunc este zugravit stând în potir.

Care a fost gândul evlavios al aceluia care a zugravit-o astfel? Fara
îndoiala ca el se referea la Taina Euharistiei. Potirul cu Pruncul dumnezeiesc
binecuvântând reprezenta Potirul Împartasaniei din care izvorasc spre cei ce se
apropie de el cu credinta toate binecuvântarile daruite pacatosului neam
omenesc prin lucrarea mântuitoare a Domnului nostru Isus Hristos. Acest potir
este într-adevar nesecat sau de nebaut pâna la sfârsit pentru ca Agnetul “se
manânca pururea si niciodata nu se sfârseste”. Iar Maica Domnului, cu
Preacinstitele ei mâini ridicate, mijloceste ca un Mare Preot aceasta jertfa catre
Dumnezeu la Altarul ceresc, pe Fiul Sau cel înjunghiat pentru mântuirea lumii, pe
Cel care si-a luat trup din sângiuirile Ei preacurate, dându-L spre a fi mâncare
celor credinciosi.

Ea se roaga pentru pacatosi si doreste ca toti sa se mântuiasca si pentru
ca oamenii sa nu mai fie stapâniti de niste patimi josnice, aducatoare de pieire,
Ea îi cheama la Izvorul Nesecat de bucurie duhovniceasca si de alinare,
vestindu-le ca Potirul Nesecat al ajutorului ceresc si al milei este pregatit pentru
fiecare dintre cei care sunt în nevoi.

Din punct de vedere al subiectului si al continutului de idei, icoana Maicii
Domnului “Potirul Nesecat” este foarte apropiata de icoana din Niceea care s-a
proslavit prin minuni în anul 304, în cinstea careia Parintii Întâiului Sinod
Ecumenic au hotarât sa se cânte în fata ei: “Pântecele Tau s-a facut masa sfânta
pe care se afla Pâinea cea cereasca, Hristos, Dumnezeul nostru…”
Sarbatorirea icoanei Maicii Domnului “Potirul Nesecat” se sarbatoreste la
18 mai pe stil nou. Din toate colturile Rusiei vin la manastirea Serpuhov aceia
care au nevoie de ajutorul plin de har al Maicii Domnului. În vremurile mai vechi,
“Fratia abstinentilor nealcoolici Alexandr Nevski’ din Serpuhov savârsea în
fiecare duminica o slujba cu acatist în fata icoanei Maicii Domnului “Potirul Nesecat”.

Acest obicei a fost reintrodus la manastirea Nisotk, înfiintata de curând la Serpuhov.
În fiecare duminica, la sfârsitul Sfintei Liturghii, aici se savârseste o slujba cu acatist si sfintirea apei, în timpul careia sunt pomeniti cei care sufera de
împatimire pentru bautul fara masura al paharului celui aducator de pieire si au
nevoie de ajutorul plin de har al Stapânei Prea Curate.

Pentru prima data în acest an (1997), Acatistul “Potirul Nesecat” a fost
tradus si în limba româna, fiind de o mare însemnatate si binecuvântare pentru
noi, românii.

Pentru toti cei ce sunt stapâniti de patima betiei este recomandat acest
acatist sa-l citeasca 40 de zile la rând cu post si în mai multe reprize, în mai
multe rânduri într-un an. Daca vor avea la ei tot timpul aceasta icoana “Potirul
Nesecat” a Maicii Domnului si se vor ruga din toata inima, cu lacrimi fierbinti, sa
fie izbaviti, Maica Domnului se va milostivi si îi va izbavi de aceasta patima.

Descarcă Acatistul „Potirul Nesecat” de AICI

Recomand Prăvălia „Totul pentru România”

Cărți, icoane, candele, tablouri, obiecte decorative, papetărie, articole și materiale naționaliste la Prăvălia „Totul pentru România”

Locație: Strada Popa Tatu, nr.80, sector 1

Contact: Tel. 0769671117 – Domnul Andrei Gheorghe

Post Navigation